ORDONANTA nr. 53 din 16 august 2002
privind Statutul-cadru al unitatii administrativ-teritoriale
În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art.
1 pct. IV. 6 din Legea nr. 411/2002 privind abilitarea Guvernului
de a emite ordonante,
Guvernul României adopta prezenta ordonanta.
Art. 1
(1) Prezenta ordonanta are ca obiect stabilirea Statutului-cadru al unitatilor
administrativ-teritoriale din România.
(2) Unitatile administrativ-teritoriale din România carora li se aplica
prevederile prezentului statut sunt comunele, orasele, municipiile si
judetele.
Art. 2
(1) Comuna este unitatea administrativ-teritoriala de baza, care cuprinde
populatia rurala reunita prin comunitate de interese si traditii. Comuna
este alcatuita din unul sau mai multe sate componente, în functie de conditiile
economice, social-culturale, geografice si demografice. Unul dintre satele
componente are statut de resedinta a comunei.
(2) În satul resedinta de comuna îsi au sediul autoritatile administratiei
publice locale si sunt grupate, de regula, celelalte autoritati si institutii
publice reprezentative pentru comuna respectiva.
Art. 3
(1) Orasul este unitatea administrativ-teritoriala de baza, alcatuita,
de regula, dintr-o singura localitate.
(2) Orasul poate grupa în jurul sau unul sau mai multe sate apartinatoare
ori localitati componente.
(3) Satele apartinatoare îsi pastreaza caracterul preponderent rural.
Acestora li se aplica reglementarile legale în vigoare specifice mediului
rural.
(4) Localitatile componente sunt parti integrante ale orasului.
Art. 4
(1) Unele orase pot fi declarate municipii, în conditiile legii.
(2) Municipiile pot fi împartite în subunitati administrativ-teritoriale
fara personalitate juridica.
(3) Comunele din jurul municipiului Bucuresti si cele din jurul municipiilor
de rangul I pot fi organizate în zone metropolitane ale municipiului.
(4) Organizarea si functionarea zonelor metropolitane se fac potrivit
legii.
Art. 5
(1) Comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public.
Ele au patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
(2) Unitatile administrativ-teritoriale pot intra în raporturi juridice
cu alte autoritati sau institutii publice, cu persoane juridice române
sau straine, indiferent de natura acestora, precum si cu persoane fizice,
în conditiile legii.
Art. 6
Statutul fiecarei unitati administrativ-teritoriale cuprinde date si
elemente specifice, care au rolul de a o individualiza în raport cu alte
unitati similare, privitoare la:
a) întinderea teritoriului administrativ, delimitarea teritoriala a unitatii
administrativ-teritoriale, satele componente, iar în cazul oraselor, satele
apartinatoare si localitatile componente, amplasarea acestora, prezentata
grafic si descriptiv, distanta dintre satele componente, respectiv apartinatoare,
si localitatile componente;
b) determinarea colectivitatii asupra careia se exercita autoritatea
consiliului local si a primarului; date privind înfiintarea acesteia,
prima atestare documentara, evolutia istorica;
c) populatia unitatii administrativ-teritoriale, facându-se mentiune
cu privire la componenta etnica - în vederea aplicarii dispozitiilor privitoare
la dreptul cetatenilor apartinând unei minoritati nationale de a folosi
limba materna în administratia publica locala, cuprinse în Legea administratiei
publice locale nr. 215/2001 -, precum si la ocupatie, defalcate
pe sate componente, respectiv apartinatoare, si localitati componente;
d) localitatea de resedinta;
e) autoritatile administratiei publice locale, sediul acestora;
f) caile de comunicatie existente si categoria acestora;
g) date privitoare la principalele institutii din domeniul educatiei,
culturii, sanatatii, asistentei sociale, presei, radioului, televiziunii
si altele asemenea;
h) principalele functiuni economice, capacitati de productie diversificate
din sectorul secundar si tertiar, precum si din agricultura;
i) serviciile publice existente;
j) patrimoniul public si privat, componenta si întinderea acestuia;
k) partide politice si sindicate, care îsi desfasoara activitatea în
unitatea administrativ-teritoriala.
Art. 7
În statut se va preciza rangul unitatii administrativ-teritoriale, stabilit
potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a IV-a "Reteaua
de localitati".
Art. 8
Statutul va preciza autoritatile administratiei publice locale, sediul
acestora, numarul si structura politica a membrilor consiliului local,
precum si data constituirii acestuia.
Art. 9
Persoanele nascute în comuna sau oras primesc, la împlinirea vârstei
de 18 ani, titlul si certificatul de fiu/fiica al/a comunei sau orasului,
în cadrul unei festivitati care se organizeaza de catre primar.
Art. 10
Prin statut se stabilesc criteriile potrivit carora se poate conferi
persoanelor fizice române sau straine, cu merite deosebite pe plan politic,
economic, social, cultural, sau altor persoane importante, reprezentative
pentru comuna, orasul sau judetul respectiv, titlul de cetatean de onoare,
drepturile de care se bucura aceste persoane, precum si conditiile de
pierdere sau de retragere a acestui titlu.
Art. 11
În statut se precizeaza ca locuitorii comunei sau orasului sunt consultati,
în conditiile legii, prin referendum, asupra problemelor de interes deosebit
din unitatea administrativ-teritoriala si se enumera problemele specifice
apreciate ca fiind de interes deosebit, precum si faptul ca referendumul
local se poate organiza în toate satele si localitatile componente ale
comunei sau orasului ori numai în unele dintre acestea.
Art. 12
(1) Cetatenii comunei sau orasului pot fi consultati si prin adunari
cetatenesti organizate pe sate, în mediul rural, si pe cartiere sau strazi,
în mediul urban.
(2) Convocarea si organizarea adunarilor cetatenesti se fac de catre
primar, la initiativa acestuia ori a unei treimi din numarul consilierilor
în functie.
(3) Convocarea adunarii cetatenesti se face prin aducerea la cunostinta
publica a scopului, datei si a locului unde urmeaza sa se desfasoare aceasta.
(4) Adunarea cetateneasca este valabil constituita în prezenta majoritatii
reprezentantilor familiilor si adopta propuneri cu majoritatea celor prezenti.
(5) Propunerile se consemneaza într-un proces-verbal si se înainteaza
primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în prima sedinta,
în vederea stabilirii modalitatilor concrete de realizare si de finantare,
daca este cazul.
(6) Solutia adoptata de consiliul local se aduce la cunostinta publica
prin grija secretarului.
Art. 13
În afara referendumului local sau a adunarilor cetatenesti, în statut
se pot prevedea si alte forme de consultare directa a cetatenilor, potrivit
unor eventuale traditii locale, si se va descrie modul de organizare si
desfasurare a acestora.
Art. 14
(1) Potrivit legii, patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale este
alcatuit din bunurile mobile si imobile aflate în proprietatea publica
si în proprietatea privata ale acesteia, precum si drepturile si obligatiile
cu caracter patrimonial.
(2) Bunurile care apartin unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse
inventarierii anuale, în termen de 60 de zile de la data depunerii situatiilor
financiare anuale.
(3) Inventarul bunurilor unitatilor administrativ-teritoriale se constituie
într-o anexa la statut, care se actualizeaza anual.
(4) Cresterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificata
pentru fiecare caz, în note explicative anexate la inventar.
Art. 15
(1) Prin statut se stabilesc criteriile pe baza carora bunurile aflate
în proprietatea publica a unitatii administrativ-teritoriale si cele din
proprietatea privata a acesteia pot fi date în administrare regiilor autonome
si institutiilor publice, pot fi concesionate ori închiriate în conditiile
legii sau pot fi atribuite în folosinta gratuita pe termen limitat persoanelor
juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitate de binefacere sau
de utilitate publica ori serviciilor publice.
(2) Prin statut se stabilesc criteriile pe baza carora consiliile locale
si consiliile judetene hotarasc cu privire la cumpararea unor bunuri ori
la vânzarea bunurilor aflate în proprietatea privata a unitatii administrativ-teritoriale,
în conditiile legii.
(3) Vânzarea, concesionarea si închirierea se fac prin licitatie publica,
potrivit prevederilor legale.
Art. 16
Statutul va stabili conditiile de realizare a cooperarii sau asocierii
cu persoane juridice române sau straine, cu organizatii neguvernamentale
si cu alti parteneri sociali, în vederea finantarii si realizarii în comun
a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local,
precum si de stabilire a unor relatii de parteneriat cu unitati administrativ-teritoriale
similare din alte tari.
Art. 17
Statutul va cuprinde mentiuni privind cooperarea sau asocierea cu alte
autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate,
precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor
administratiei publice locale, în vederea promovarii unor interese comune.
Art. 18
Statutul cuprinde, potrivit dispozitiilor legale în vigoare, modalitatea
de atribuire si schimbare a denumirilor de strazi, piete si de obiective
de interes public local.
Art. 19
Prin statut se stabilesc, în conditiile legii, însemnele specifice ale
localitatii si modalitatile de utilizare a acestora.
Art. 20
Pe baza prevederilor prezentului statut, în termen de 90 de zile de la
publicarea legii de aprobare a prezentei ordonante, consiliile locale
ale comunelor, oraselor si municipiilor, Consiliul General al Municipiului
Bucuresti, precum si consiliile judetene vor elabora si vor aproba, în
conditiile legii, statute proprii.
Art. 21
Pe data intrarii în vigoare a prezentei ordonante se abroga Hotarârea
Guvernului nr. 127/1992 privind aprobarea statutului-cadru orientativ
al comunei si orasului, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 54 din 31 martie 1992.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE |
Contrasemneaza:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmânca |
Publicat în Monitorul Oficial cu numarul 633 din data de 27 august 2002
ROMÂNIA
JUDETUL HUNEDOARA
MUNICIPIUL BRAD
CONSILIUL LOCAL
HOTARÂREA Nr. 54/2003
privind aprobarea Statutului municipiului Brad
Consiliul local al municipiului Brad, judetul Hunedoara.
Având în vedere Nota de fundamentare a Primarului municipiului Brad prin
care se propune aprobarea Statutului municipiului Brad.
În conformitate cu prevederile Legii nr.96/2003 pentru aprobarea O.U.G.
nr.53/2002 privind Statutul cadru al unitatilor administrativ teritoriale.
În temeiul prevederilor art.38, alin.2, lit.b, art.45 si 48 din Legea
administratiei publice locale nr.215/2001.
HOTARASTE:
Art.1. Se aproba STATUTUL municipiului Brad conform Anexei care face
parte integranta din prezenta hotarâre.
Brad, 17.04.2003
Presedinte de sedinta,
Sing. Haragus Ioan-Mircea |
Contrasemneaza,
SECRETAR,
Epure Agnes |
STATUTUL MUNICIPIULUI BRAD
(conform Ordonantei Guvernului nr. 53 / 2002)
Municipiul este unitatea administrativ-teritoriala de
baza, alcatuita - de regula - dintr-o singura localitate, putând grupa
în jurul sau unul sau mai multe sate apartinatoare sau localitati componente,
considerate parti integrante ale orasului care, însa, îsi pastreaza caracterul
preponderent rural. Satelor apartinatoare li se aplica reglementarile
legale în vigoare specifice mediului rural.
MUNICIPIUL BRAD - este constituit ca " persoana juridica
de drept public" - datorita faptului ca detine un patrimoniu propriu
si o capacitate juridica deplina, putând intra în raporturi juridice cu
alte autoritati sau institutii publice, cu persoane juridice române sau
straine, indiferent de natura acestora, precum si cu persoane fizice,
în conditiile legii.
Întinderea teritoriului administrativ
Suprafata totala este de 7.998 hectare, din care 1.048 în intravilan
si 6.950 în extravilan.
Delimitarea teritoriala
Municipiul Brad este situat la 36 km de Deva, capitala judetului Hunedoara,
de care este legat prin Drumul National 76, ce-si urmeaza apoi traseul
spre Arad (165 km), respectiv Oradea (155 km). Din oras se desprinde o
ramificatie : Drumul National 74 care conduce spre Abrud, jud. Alba (4o
km). (ANEXA Nr. 1)
Satele componente, amplasarea acestora prezentata grafic si
descriptiv
Valea Bradului (Potingani)-144,15 ha (+ 16,8 ha)
Taratel - 96,65 ha
Mesteacan - 131 ha
Ruda Brad - 42, 65 ha
Numarul total de locuitori în satele componente: 2.470.
VALEA BRADULUI - Sat situat în partea dreapta a Crisului
Alb, la 2,5 km de Brad.
Numar locuitori - 848 + 33 (Potingani)
Numar gospodarii - 368 + 17 (Potingani).
Localitatea este recunoscuta mai ales pentru rolul pe care l-a jucat
în istoria acestor locuri. Exista un document din anul 1445 care pomeneste
numele maghiarizat al Bradului : Fenyopataka ( feno=brad, patak=vale),
deci Valea Bradului , cu un voievod :Ioan de Valea Bradului. Acest document
demonstreaza ca locuitorii din Valea Bradului au dat numele localitatii
lor dupa numele de Brad, unde valea se varsa în Crisul Alb. Un alt moment
crucial a avut loc în timpul Rascoalei de la 1784, a lui Horia, Closca
si Crisan, când - la data de 16 noiembrie 1784 - a avut loc marea adunare
de la Valea Bradului, unde eroul Crisan a cerut drepturi pentru iobagi.
Relieful este deluros, în agricultura predominând cultivarea legumelor,
porumbului si, foarte putin, cruciferele. Dealurile sunt ocupate, în principal,
cu pomi fructiferi.
Localitatea este traversata , de la un capat la celalalt, de pârâul Valea
Bradului, care se varsa în Crisul Alb.
Predomina, în general, foioasele si rasinoasele (molid si pin ).
TARATEL
Localitate situata pe cursul superior al râului Crisul Alb, la 5 km de
municipiul Brad.
Numar de locuitori : 766
Numar gospodarii : 266
Localitatea, fiind situata în estul municipiului Brad, în sesul râului
Crisul Alb, sunt oferite conditii favorabile ca terenul agricol sa fie
propice pentru cultivarea cerealelor si legumelor.
În zonele colinare predomina fâneturile, pasunile, pomii fructiferi si
padurile de foioase.
Pe raza localitatii se afla 2 decantoare de steril provenite din prelucrarea
minereurilor auro-argentifere.
Electrificare, telefonie interurbana, automata, telefonie mobila.
Televiziune prin cablu.
Radio local "Cristal".
RUDA BRAD - (MUSARIU)
Localitate în zona de deal, situata la poalele Muntilor Metaliferi, bogati
în zacaminte de aur si argint , la sud, sud-est de Brad, la o distanta
de 6 km.
Numar de locuitori -205
Numar gospodarii - 83.
Satul este strabatut de Valea Musariului.
Bogatiile solului constau, în primul rând, în vegetatia forestiera, preponderent
foioase, dar si rasinoase. Suprafete mai mici sunt ocupate de fânete si
pasuni.
Pe teritoriul localitatii sunt situate mai multe depozite de steril,
rezultate din saparea unui mare numar de guri de mina. În extremitatea
estica a satului este conservata galeria " 12 Apostoli", în
adâncul careia se pastreaza , de peste 2ooo de ani, "Treptele Romane",
cea mai elocventa dovada istorica si arheologica a activitatii de extractie
a aurului, înca din perioada ocupatiei Daciei de catre romani.
În ultimii ani, activitatea miniera de la Musariu (Ruda) a suferit o
restructurare continua, pâna la sistare.
MESTEACAN
Localitate situata în aval de municipiul Brad, în sesul Crisului Alb,
dar si pe colinele adiacente.
Numar locuitori : 618
Numar gospodarii : 190
În agricultura satului predomina culturile de cereale pe ses, dar si
fânete si pasuni în zonele colinare, unde sunt si multi pomi fructiferi.
Zonele marginase sunt ocupate de paduri de foioase.
În subsol si câteva perimetre de suprafata sunt cantonate zacaminte de
carbune brun si lignit
DETERMINAREA COLECTIVITATII :
Date geografice :
Asezare : Municipiul Brad, centru al Tarii Zarandului, este o localitate
situata în Sud-Vestul Muntilor Metaliferi, într-o depresiune formata de
o parte si de alta a Crisului Alb. În contextul geografic al judetului
Hunedoara, municipiul Brad este situat în partea de Nord a acestuia, la
36 de km de municipiul resedinta de judet Deva, la confluenta râului Crisul
Alb cu pârâul Luncoi.
Relieful : Depresionar (depresiunea Brad), dispus în forma de amfiteatru
natural, cu alternante deal-vale. Dealurile au o altitudine de 500-600
m (ex. Dealul Lia -447 m) si coboara înspre albia Crisului Alb, la nivelul
de 265 m : dealurile Corbului, Dosurile, Tudoranesc, Petritii, Gruiu,
Cioroiu, Obârsiei, Zgleama, Taului.
Clima: Temperat-continentala, în general blânda, umeda si moderata, cu
nuante oceanice. Ambianta ecologica ospitaliera, cu o temperatura medie
anuala de 80C si aproximativ 20 de zile de ninsoare pe an.
Din punct de vedere al situarii pe glob, municipiul Brad este traversat
de paralela de 48 grade 8 minute, deci se afla în plina zona a climei
temperate, distingându-se 3 zone micro-climatice :
Micro-climatul luncii Crisului, caracterizat printr-o cantitate sporita
de umezeala, favorizând agricultura si legumicultura.
Micro-climatul dealurilor nordice, cu o densitate si frecventa mai mare
a precipitatiilor, favorizând dezvoltarea vegetatiei forestiere: gorun,
fag, mesteacan.
Micro-climatul dealurilor sudice, cu precipitatii mai reduse, propice
dezvoltarii padurilor de fag si altor esente amestecate.
Solul : Predomina solurile silvestre brune si brun-galbui, mai mult sau
mai putin podzolite.
Vegetatia : Este caracteristica celor trei zone micro-climatice :
Vegetatia de lunca - pe solurile cu umiditate ridicata, în câmpia aluvionara,
luncile vailor mari si terasele inferioare.
Vegetatia lemnoasa - reprezentata prin asociatii de plante si specii
- dominanti fiind arborii de esenta moale : salcia, plopul, aninul negru,
macesul, porumbarul.
Vegetatia cultivata:cereale, plante tehnice, furajere, legume.
Vegetatia forestiera:amestec de fag si carpen, în alternanta cu pajisti
secundare si cu terenuri cultivate.
Fauna: Este, în general, reprezentata prin mistreti, caprioare, mici
rozatoare (alunarul si veverita), mai rar pisica salbatica, râsul, jderul
si lupul.
Repere istorice : Asezarea a favorizat existenta oamenilor
pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, existenta legata de exploatarea
aurului în zona (epoca târzie a bronzului). Sunt relevante doua descoperiri
arheologice : toporul de piatra de la mina de aur Ruda-Musariu si depozitul
de bronz ( un vârf de lance, o dalta si doua bratari ) din Gara CFR Brad.
- Epoca romana este atestata prin existenta uneia sau mai multor asezari
de colonisti-mineri adusi aici în timpul stapânirii romane. Sunt relevante
cele 115 morminte cu ritul de înmormântare "incinerare în groapa
de înhumare", descoperite la necropola Muncelu - Brad, sec.II, III,
"Treptele Romane", care atesta o tehnica superioara de extragere
si prelucrare a minereului si exploatarea prin galerii.
- Toponimele :Cris, Barza, Magura, Runc, Potingani, etc. , ne conduc
spre epoca traco-ilirica, la care s-au adaugat termeni latini si slavi.
Dupa migratia popoarelor, comunitatea a trait sub conducerea unor jupani
alesi de obste. Cel mai vechi voievod bradean a fost Ioan de Brad (1404),
din care s-a tras o adevarata dinastie: Brady, precum si un alt Ioan de
Brad (1445). În documentul din 1445 este pomenit, pentru prima oara, numele
maghiarizat al Bradului: Fenyopataka. Se pare, însa, ca atestarea documentara
a Bradului este anterioara anului 1445, probabil din secolul al XIII-lea,
de când se cunoaste existenta familiei Brady, care si-a luat numele de
la aceasta localitate.
Bradul este mentionat ca centru administrativ în anul 1600, la trecerea
lui Mihai Viteazul spre Praga, dupa înfrângerea de la Miraslau.
În 1784, Bradul devine centru al luptei taranilor asupriti condusi de
Horia, Closca si Crisan. ( În 1785 Bradul numara 1499 locuitori : 776
barbati si 722 femei ).
Anul 1848 a situat Bradul în centrul luptelor politice pentru înfaptuirea
aspiratiilor nationale, sub conducerea lui Avram Iancu, erou-simbol al
localitatii si zonei.
O mare victorie politica o constituie participarea bradenilor la Marea
Unire de la 1 Decembrie 1918, eveniment dupa care si bradenii au dobândit
dreptul de a se organiza ca o identitate politica de sine statatoare,
cu o administratie proprie, având în frunte intelectuali luminati : Ioan
Pipos, Iosif Hodos, Amos Frâncu, Iosif Basa.
- La 1 aprilie 1927 Bradul devine comuna urbana (oras) - în care functionau
toate institutiile de drept ale statului.
- La 1 ianuarie 1930 Bradul a revenit la statutul de comuna rurala, situatie
în care ramâne pâna la 1 aprilie 1941, când este decretat definitiv ORAS
(comuna urbana). (ANEXA NR. 2 )
- Perioada 1946 - 1989 se evidentiaza, mai ales, prin instaurarea si
consolidarea comunismului, dar si prin aceea ca Bradul devine un important
centru muncitoresc, cu profil economic industrial.
La data de 17 decembrie 1995 Bradul a devenit MUNICIPIU.(ANEXA NR. 3)
POPULATIA - (2002) = 16.485 LOCUITORI, din care 14.464
în Brad, constituiti în 5.621 familii.
Proportia populatiei pe vârste:
0 - 18 ani - 18 %
18 - 50 ani - 49%
50 - 65 ani - 33 %
Nasteri - 2001 - 2002 = 427
Decese - 2001 - 2002 = 433
Componenta etnica - 2002 :
români - 15.945
maghiari - 299rromi - 157
germani - 53
altii - 31
Religia:
ortodoxa - 15.813
romano - catolica - 244
greco - catolica - 79
penticostali - 158
reformati - 98
baptisti -93
Populatia activa :
angajata - 33 % - TOTAL = 5.039 (femei
= 1.809)
somera - 22,0 % - TOTAL = 3.728 (femei
= (2.057 )
Ocupatia locuitorilor municipiului Brad si satelor apartinatoare (an
de referinta 2000) :
Salariati TOTAL numar mediu persoane = 3.598
Numar mediu salariati în industrie =
1.447
Numar mediu salariati în agricultura =
3
Numar mediu salariati în industria extractiva = 291
Numar mediu salariati în industria prelucratoare = 926
Numar mediu salariati în energia electrica si termica, gaze, apa = 230
Numar mediu salariati în constructii =
249
Numar mediu salariati în comert =
383
Numar mediu salariati în transporturi, posta, comunicatii = 296
Numar mediu salariati în activitati financiare, bancare, de asigurare
= 85
Numar Mediu salariati în administratia publica = 107
Numar mediu salariati în învatamânt = 244
Numar mediu salariati în sanatate si asistenta sociala = 493
Localitatea de resedinta: B R A D
Autoritatile administratiei publice locale si sediul lor:
Consiliul local - autoritatea deliberativa - Brad, strada Republicii,
nr. 18.
Primarul, Viceprimarul, Secretarul - autoritatea executiva - Brad, str.
Republicii, nr. 18.
Caile de comunicatie existente si categoria acestora:
Drumul National 76 ( Deva - Brad - Oradea
Drumul National 74 ( Brad - Abrud)
Retea de 20 km lungime pentru transportul urban al calatorilor cu autobuse,
prin 6 firme specializate.
Curse zilnice înspre satele apartinatoare si zona, precum si curse zilnice
spre Deva, Cluj, Oradea, Timisoara.
Cale ferata îngusta Brad - Gurabarza/ S. C. Atelierele Centrale S. A.
Criscior.
Cale ferata normala Brad - Arad
Lungime totala strazi = 68 km
Întindere spatii verzi = 14 hectare.
Date privitoare la principalele institutii care functioneaza pe
raza municipiului Brad:
- EDUCATIE:
- 8 gradinite - Total numar elevi = 2.472
- 5 scoli primare - elevi ciclul primar = 298
- 2 scoli generale - elevi ciclul gimnazial = 1.543
- 1 Colegiu National - elevi colegiu = 633
- CULTURA :
- Casa de Cultura
- 4 Camine Culturale în satele apartinatoare (Valea
Bradului, Mesteacan, Ruda Brad, Taratel )
- Biblioteca Franceza " Andre Malraux"
- a Case de Cultura
- Asociatia artistilor plastici " Marcel
Olinescu" a Casei de Cultura
- Astra - Despartamântul "Zarand" Brad
- Biblioteca municipala "Gheorghe Pârvu"
- Muzeul Aurului
- Muzeul de Istorie Locala si Etnografie
- Cinematograful "Zarand"
- Cercul Militar
- SANATATE:
- Spitalul municipal - 197 paturi + 37 paturi
în cadrul sectiei apartinatoare Baia de Cris.
- 50 medici
în sectorul public
- 130 personal
sanitar mediu
- Policlinica / Ambulatoriu
- Sanatoriu TBC - 210 paturi
- Cresa - 30 paturi
- ASISTENTA SOCIALA:
- Centrul de Asistenta Sociala- 40 persoane institutionalizate
- Cantina sociala - pentru 55 persoane
- Centru de plasament minori - 31 persoane
- Filiala de Cruce Rosie
- Asociatia handicapatilor neuromotori - 50 persoane
handicapate gradul I
- Asociatia veteranilor de razboi.
- PRESA:
- Ziarul "Zarandul" - periodic de informare
locala al Consiliului local Brad
- RADIO :
- Postul local de radio "Cristal" (privat)
- TELEVIZIUNE:
- Televiziunea nationala - TVR 1
- Televiziunea prin cablu (2 societati) :
- TVS HOLDING;
- S.C. Cony Sat .
- BANCI SI CASE DE AJUTOR RECIPROC:
- Banca Comerciala Româna - Sucursala Brad
- Bancpost - filiala Brad
- Banca Populara - Cooperativa de Credit Brad
- Cooperativa de Credit " Concordia Româna"
- CAR - Barza
- CAR - Unificat
- CAR - Pensionari
- CAR - Învatamânt
- Administratia Financiara + Trezoreria
- JUSTITIE:
- Parchet
- Judecatorie
- Notariat ( 2 cabinete notariale)
- APARARE:
- Politie
- Unitate Militara
- Gardieni Publici
- SPORT:
- Asociatia Sportiva "Armata - Aurul"
Brad
- 2 terenuri de fotbal si echipa "ASA AURUL
BRAD"
- Asociatia Sportiva "Carpathia" - Karate
- "Sorina Club" - gimnastica de întretinere
si aerobic
- "Anca - tenis peste apa" - teren de
tenis si strand (privat)
- Terenul de tenis al ASA Aurul Brad (Stadion)
- Terenul de tenis - strada Motilor (Primarie)
- Aeromodelism, automodelism (cercuri în cadrul
Clubului Copiilor si Elevilor)
- Box
- Speologie
- BISERICI:
- 2 Biserici Ortodoxe
- 1 Biserica Catolica
- 1 Biserica Reformata
- 1 Biserica Penticostala
- 1 Biserica Baptista
Principalele functiuni economice, capacitati de productie diversificate
din sectorul secundar, tertiar si din agricultura.
Zona cu caracter monoindustrial, în profil minier, prelucrarea si valorificarea
zacamintelor auro-argentifere ( S. C. BRADMIN ) si de carbune inferior.(E.
M. TEBEA )
Capacitati de productie în sectorul secundar : industrie usoara de confectii,
textile, încaltaminte.
Capacitati de productie în sectorul tertiar : prestari servicii în comert,
auto, transport, sanatate.
Capacitati de productie în agricultura: culturi de cereale în sesurile
Crisului, Luncoiului, Vaii Bradului, fânete si paduri în zona de deal.(Totalul
suprafetei de pamânt = 4.333 ha - arabil 877 ha, livezi 40 ha, pasuni
2.418 ha, paduri 998 ha - din care 347 ha proprietatea Primariei (96 ha
pe teritoriul comunei Vata ).
Societati Comerciale, Asociatii Comerciale si persoane fizice care îsi
desfasoara activitatea în municipiul Brad, cu profilul ALIMENTAR = 98
- NEALIMENTAR =66.
Societati Comerciale în regim de alimentatie publica = 51
Societati Comerciale, Asociatii Familiale si persoane fizice care desfasoara
activitati cu profilul productie = 33
Societati Comerciale, Asociatii Familiale si persoane fizice care desfasoara
activitati cu profilul prestari servicii = 48
Societati Comerciale, Asociatii Familiale, persoane fizice care desfasoara
activitati cu profilul cabinete medicale= 16
Societati Comerciale, Asociatii Familiale, persoane fizice, care desfasoara
activitati cu profil farmaceutic si tehnofarm = 8
Servicii publice existente :
Consultanta Agricola
Desfacere publica prin piata agro-alimentara, obor, industriala.
Serviciul de termoficare (perspectiva)
Serviciul de apa-canal (perspectiva)
Serviciul de colectare, transport, depozitare si salubrizare stradala
si a locurilor publice.
Serviciul de iluminat public (perspectiva)
Patrimoniul public si privat, componenta si întinderea acestuia:
Total suprafata = aproximativ 8.000 hectare (vezi harta din anexa 1)
Drumul National 76 -Deva-Brad-Oradea - 7 km
Drumul National 74 - Brad-Abrud - 5km
Drumul Comunal 10 - Brad-Valea Brad-Potingani - 10 km
Drumul Comunal 11 - Brad-Sanatoriu - 3 km
Drumul Comunal 16- Brad-Musariu - 5 km
Drumul Comunal Brad-Mesteacan - 4 km
Drumuri vicinale 68 km retea stradala
Trotuare, zone verzi, parcuri (Tineretului, Central )
40 km retele termice
Retea apa potabila = 22,7 km
Retea canalizare = 29,5 km
Scoli, biserici
Fond locuinte TOTAL= 6.438 - proprietate de stat = 825 - proprietate privata
= 5.613
NOTA : La acest capitol alaturam anexa 1.
Partide politice si sindicate care îsi desfasoara activitatea în
municipiul Brad:
Partide politice :
P. S. D.
P. R. M.
P. N. L.
P. D.
P. S. M.
P. U. N. R.
P. U. R.
P. N. T. C. D.
Sindicate:
Sindicatul Liber din Sucursala Miniera Brad-Barza si personalului TESA
din S. M. Brad
Sindicatul Învatamântului Preuniversitar zona Brad
Sindicatul Liber E. M. Tebea
Sindicatul Liber "Gospodarul" din Acvacalor
Sindicatul Filiala Bradmin - Barza
Sindicatul Independent al salariatilor TESA din S. C. Crisbus SA Brad
Sindicatul Liber Independent "Zarand" din SC Atelierele Centrale
SA Criscior
Sindicatul Liber "Avram Iancu" din SC Avram Iancu SA
Sindicatul Liber SANITAS din cadrul Spitalului Brad
Sindicatul "Speranta" din SC Atelierele Centrale SA Criscior
Sindicatul Salariatilor din cadrul Primariei municipiului Brad
Sindicatul Liber medico-sanitar si farmaceutic din Sanatoriul TBC
Sindicatul Liber Energia din Uzina Electrica Gurabarza
Rangul unitatii administrativ-teritoriale :
BRAD - Municipiu de rangul II , gradul III.
Autoritatile administratiei publice locale, sediul acestora, numarul
si structura politica a Consiliului local si data constituirii acestuia.
19 consilieri locali în urmatoarea componenta politica:
P. S. D . - 5 consilieri
P. R. M. - 4 consilieri
P. D. - 3 consilieri
P. U. N. R. - 1 consilier
P. U. R. - 1 consilier
P. N. L. - 4 consilieri
P. S. M. - 1 consilier
4 delegati satesti, reprezentanti ai celor 4 localitati apartinatoare.
DATA CONSTITUIRII CONSILIULUI LOCAL BRAD - IUNIE 2000.
Acordarea titlului de fiu/fiica a orasului persoanelor nascute
în municipiu si localitatile apartinatoare acestuia.
Ceremonia acordarii acestui titlu se va organiza de catre Primarul municipiului
Brad, sub forma unor activitati specifice.
Activitatile prilejuite de acordarea titlului de fiu / fiica a orasului
vor avea loc de doua ori pe an: cu ocazia sarbatorii "Zilelor municipiului"
(luna mai) pentru tinerii care devin majori în prima parte a anului în
curs si cu ocazia Sarbatorilor de Craciun (decembrie) pentru tinerii care
devin majori în partea a doua a anului în curs.
În realizarea acestei activitati Primaria va colabora cu unitatile de
învatamânt, Serviciul de evidenta populatiei din cadrul Politiei, Oficiul
de stare civila si institutiile de cultura locale, în scopul crearii unui
cadru cât mai festiv de desfasurare a ceremoniei.
Vor fi concepute diplome sau alte însemne (esarfe, panglici, insigne,
etc.), care sa-i individualizeze pe cei care devin majori.
Vor fi organizate manifestari artistice menite sa creeze o atmosfera
cât mai festiva, de spectacol, care sa ramâna de neuitat pentru cei sarbatoriti
în acest mod.
Festivitatile vor include expozitii ale celor talentati (pictura, sculptura,
etc. ) si vor fi urmate de reuniuni si de discutii purtate între tinerii
care au împlinit 18 ani si autoritatile locale , pe diferite teme (orasul
Brad, politica,etc. ).
În acelasi cadru vor fi sarbatorite persoanele care se încadreaza în
categoria vârstei a III-a, respectiv pensionarii, care se vor bucura de
o atentie deosebita, deoarece, fiind un segment numeros al populatiei,
profesionalizat si cu experienta în toate domeniile de activitate, poate
fi înca folosit.
Municipalitatea se va îngriji sa asigure posibilitatile eficiente ca
toate persoanele de vârsta a treia sa beneficieze efectiv de toate drepturile
materiale si spirituale legitim acordate.
Necesitatea stimularii persoanelor de vârsta a treia, înca în deplina
capacitate fizica si psihica, de a participa la activitati de natura interesului
public, civic, social local.
Persoanele de vârsta a treia vor fi folosite pentru activitati ca : protectia
consumatorului, supravegherea si prevenirea conflictelor dintre copii,
colectarea de deseuri si materiale refolosibile, igienizarea localitatii,
protectia mediului ambiant,etc.
Sarbatorirea cuplurilor care aniverseaza "Nunta de aur" sau
un numar mai mare de ani de casnicie si eventuala lor stimulare materiala.
NOTA : În municipiul Brad s-a constituit Asociatia persoanelor de vârsta
a treia "Horia" .
Conferirea titlului de "CETATEAN DE ONOARE" AL MUNICIPIULUI
BRAD.
Persoanelor fizice române sau straine, cu merite deosebite pe plan politic,
economic, social, cultural, sau alte persoane importante, reprezentative
pentru comunitatea locala li se poate conferi titlul de "Cetatean
de onoare" al localitatii, în functie de urmatoarele criterii :
profesionalism, abnegatie, demnitate si rectitudine în onorarea rosturilor
de specialisti într-un anumit domeniu de activitate;
exceptionala activitate didactica, pedagogica, publicistica, stiintifica,
pusa în slujba locuitorilor municipiului Brad;
activitate remarcabila în domenii de activitate diferite, menite a
schimba imaginea municipiului Brad în plan national si a României în lume;
activitate recunoscuta în domeniul cercetarii;
sustinerea si mediatizarea diferitelor evenimente locale;
participare activa, maiestrie si rezultate deosebite în viata sportiva;
patriotism, certa verticalitate, moralitate, talent si spirit organizatoric,
fermitate, statornicie si credinta în slujirea intereselor orasului;
Personalitatile carora li se va conferi titlul de "Cetatean de
onoare" al municipiului Brad, vor primi aceasta distinctie în cadrul
festivitatile anuale prilejuite de "Zilele municipiului".
Cetatenii de onoare nu vor beneficia de drepturi banesti sau de scutiri
de la contributii locale, ei fiind onorati doar prin diplome si popularizare
în presa locala, judeteana si nationala, precum si în rândul cetatenilor
si elevilor din gimnaziile si liceele bradene si din zona.
Pierderea sau retragerea acestui titlu va interveni doar în cazul în
care persoana care l-a dobândit aduce grave prejudicii materiale, morale,
sau de natura penala comunitatii care l-a onorat.
Vor fi acordate si titluri de "Cetatean de onoare" post-mortem,
respectându-se aceleasi criterii.
Pot fi acordate, de asemenea, "Diplome de excelenta " si
"Diplome de onoare", anumitor persoane care, prin activitatea
profesionala, dar mai ales extraprofesionala, depusa de-a lungul anilor,
s-au pus în slujba comunitatii locale.
(ANEXA NR. 4 )
Modalitati de consultare a cetatenilor localitatii :
Cetatenii localitatii pot fi consultati, în conditiile legii, prin
REFERENDUM, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ-teritoriala
; acesta poate fi organizat în toate localitatile apartinatoare municipiului
sau numai în unele dintre acestea.
Referendumul poate fi organizat si atunci când mandatul primarului
înceteaza înainte de termen.
Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se va organiza
ca urmare a cererii adresate, în acest sens, prefectului, de catre locuitorii
municipiului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor
generale ale colectivitatii locale sau neexercitarii atributiilor ce
îi revin conform legii.
Organizarea unui asemenea referendum trebuie solicitata în scris de
cel putin 25% din locuitorii cu drept de vot si devine valabil daca
la urne s-au prezentat cel putin jumatate plus unu dintre acestia.
Veridicitatea cererii si autenticitatea datelor personale si semnaturilor
celor care l-au initiat va fi analizata temeinic de catre prefect, în
termen de 30 de zile de la primire, dupa care va fi transmisa Guvernului
propunerea motivata de organizare a referendumului.
Guvernul va pronunta, prin hotarâre, în termen de 30 de zile de la
solicitarea prefectului, data organizarii referendumului si o va aduce
la cunostinta locuitorilor.
Cheltuielile necesare desfasurarii oricarui gen de referendum vor fi
suportate din bugetul local.
Adunarile cetatenesti
Cetatenii municipiului pot fi consultati si prin ADUNARI CETATENESTI,
organizate în satele apartinatoare sau pe strazi si cartiere.
Convocarea si organizarea adunarilor cetatenesti se va face de catre
primar, la initiativa acestuia ori a unei treimi din numarul consilierilor
în functie.
Convocarea adunarilor cetatenesti se face prin aducere la cunostinta
publica a scopului, datei, orei si locului unde urmeaza sa se desfasoare
aceasta.
Adunarea cetateneasca este valabil constituita în prezenta majoritatii
reprezentantilor familiilor si va adopta propuneri cu majoritatea celor
prezenti. Propunerile vor fi consemnate într-un proces-verbal si vor
fi înaintate primarului care le va supune dezbaterii Consiliului local
în prima sedinta, în vederea stabilirii modalitatilor concrete de realizare
si ( daca este cazul) de finantare.
Solutiile adoptate de Consiliul local vor fi aduse la cunostinta publica
prin grija secretarului.
Adunarile cetatenesti aleg si delegatii satesti, prin adunari la care
trebuie sa participe câte un delegat al fiecarei familii.
Adunarea sateasca este convocata si organizata de primar si se desfasoara
în prezenta primarului sau a viceprimarului.
Delegatii satesti vor participa la toate sedintele Consiliului local,
în mod obligatoriu, dar votul acestora are caracter consultativ.
Patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale :
Potrivit Legii 215 / 2001, patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale
este alcatuit din bunuri mobile si imobile, aflate în proprietatea publica
si privata a acestuia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter
patrimonial.
Consiliul local este acela care hotaraste ca bunurile ce apartin domeniului
public sau privat de interes local, sa fie date în administrarea regiilor
autonome si institutiilor publice, sa fie concesionate ori închiriate.
Vânzarea, concesionarea sau închirierea se vor face prin licitatie
publica, organizata în conditiile legii.
Consiliul local poate da în folosinta gratuita, pe termen limitat,
bunuri mobile si imobile, proprietate publica si privata locala, dupa
caz, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitati
de binefacere sau utilitate publica ori serviciilor publice.
Bunurile care apartin unitatii administrativ-teritoriale vor fi supuse
inventarierii anuale, în termen de 60 de zile de la data depunerii situatiilor
financiare anuale.
Inventarul bunurilor unitatii administrativ-teritoriale se va constitui
într-o anexa la prezentul statut si se va actualiza anual.
Cresterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificata pentru
fiecare caz, prin note explicative anexate la inventar.
Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile;
ele nu pot fi înstrainate ci doar date în administrare, concesionate
sau închiriate în conditiile legii ; nu pot fi supuse executarii silite
si asupra lor nu se pot constitui garantii reale; nu pot fi dobândite
de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de
buna-credinta asupra bunurilor mobile.
Bunurile din domeniul public pot fi date în administrare regiilor autonome,
a altor institutii publice de interes national, local sau judetean.
Darea în administrare se realizeaza prin hotarâre de Consiliu local.
Închirierea bunurilor proprietate publica se aproba prin hotarâre a
Consiliului local, iar contractul de închiriere va cuprinde clauze de
natura sa asigure exploatarea bunului închiriat potrivit specificului
acestuia. Contractul de închiriere se poate încheia, dupa caz, cu orice
persoana fizica si juridica, româna sau straina, de catre titularul
dreptului de proprietate sau de administrare.
Concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica se face
prin licitatie publica, în conditiile legii.
Sumele încasate din închirierea sau concesionarea bunurilor proprietate
publica constituie venituri la bugetul local.
Unitatea administrativ-teritoriala poate da imobile din patrimoniul
propriu în folosinta gratuita, pe termen limitat, persoanelor juridice
fara scop lucrativ, care desfasoara activitati de binefacere sau utilitate
publica, ori serviciilor publice.
Cooperarea si asocierea :
Conform Legii 215 / 2001, Consiliul local hotaraste, cooperarea sau
asocierea cu persoane juridice române sau straine, cu organizatii neguvernamentale
si cu alti parteneri sociali, în vederea finantarii si realizarii în
comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public
local.
Consiliul local hotaraste înfratirea orasului cu unitati administrativ-teritoriale
similare din alte tari.
Consiliul local hotaraste, în conditiile legii, cooperarea sau asocierea
cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau strainatate,
precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor
administratiei publice locale, în vederea promovarii unor interese comune.
De asemenea, autoritatile administratiei publice locale si operatorii
furnizori / prestatori de servicii de administrare a domeniului public
si privat, se pot asocia cu terte persoane juridice române sau straine,
în vederea realizarii si / sau exploatarii în comun a unor obiective
specifice infrastructurii edilitar-urbane, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare, privind asocierea si libera concurenta.
Asocierea, sub orice forma, a operatorilor între ei sau cu terte persoane
juridice, se aproba, cu avizul Consiliului Concurentei, prin hotarâre
de Consiliu Local, care le coordoneaza activitatea, indiferent de forma
de proprietate, de organizare si de modalitatile de gestiune sub care
îsi desfasoara activitatea.
Asocierile se pot realiza în baza unui contract de asociere sau a unei
conventii civile, cu sau fara constituirea unor noi persoane juridice,
respectiv societati comerciale cu capital public si / sau mixt.
NOTA: Municipiul Brad face parte din Asociatia municipiilor din România,
care are urmatoarele obiective:
participarea activa la îmbunatatirea cadrului legislativ în conformitate
cu Constitutia României si Carta Europeana a Autonomiei Locale;
consolidarea pozitiei Asociatiei Municipiilor din România ca partener
de dialog cu Guvernul si Parlamentul României pentru mentinerea intereselor
autoritatii locale;
organizarea de activitati proprii pentru formarea si perfectionarea
profesionala a alesilor locali, a functionarilor publici si a altor categorii
de personal din administratia publica locala;
promovarea formelor de colaborare si întrajutorare reciproca între
membrii Asociatiei;
crearea de corpuri de specialisti pentru rezolvarea problemelor specifice
administratiei publice locale;
încurajarea participarii societatii civile la solutionarea problemelor
administratiei publice locale;
organizarea de banci de date si informatii în domeniul administratiei
publice locale;
Municipiul Brad face parte din Agentia de Dezvoltare V -
Vest.
Pe raza municipiului Brad functioneaza urmatoarele ASOCIATII, care
implica participarea la viata orasului a societatii civile:
Asociatia PRO Brad
Asociatia MARIA (femei)
Asociatia "Tinerilor pentru tehnica si educatie"
Atribuirea si schimbarea denumirilor de strazi, piete si obiective
de interes public local.
Consiliile locale , prin hotarâre, atribuie sau schimba denumiri de
strazi, de piete sau alte obiective de interes public local. Hotarârile
trebuie bine motivate si documentate, iar cheltuielile aferente tuturor
schimbarilor vor fi suportate din bugetele locale, în conformitate cu
Ordonanta Guvernului României nr. 63/ august 2002, modificata prin Legea
69/ 3.II. 2003.
Însemnele specifice localitatii
În conformitate cu reperele istorice, geografice si economice ale municipiului
Brad, stema acestuia (prezentata grafic în ANEXA 5) se compune dintr-un
scut despicat având urmatoarea înfatisare :
În primul cartier, pe albastru, este plasata imaginea unui brad natural,
reprezentând emblema gravata în sigiliul orasului în veacul al XVI-lea
(1570).
În al doilea cartier, având fond rosu, este reprezentata o dendrita
de aur nativ, alaturi de însemnele mineritului, doua ciocane încrucisate,
plasate la intrarea într-o mina, simbolizând traditia mineritului, principala
ramura industriala a orasului.
Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din cinci
turnuri (cremoane).
Propunerea de stema a municipiului Brad a fost elaborata cu consultarea
specialistilor, supusa dezbaterii locuitorilor orasului si însusita
prin Hotarârea nr.34 / 1994 de catre Consiliul local Brad.
Comisia de heraldica a judetului Hunedoara a considerat ca propunerea
de stema a municipiului Brad asigura concordanta elementelor acesteia
cu specificul social-cultural si traditia istorica a orasului, respectând
traditia heraldica a acestei zone si legile heraldicii.
ANEXE
Anexa nr.1 - HARTA MUNICIPIULUI BRAD
Anexa nr. 2 - PRIMARII BRADULUI
- 1934 - 1937
> IOAN BOCAESCU
- 1938 - 1940
> REMUS GABAR - avocat
- 1941 - 1943
> MIRCEA TISU
- 1944 - 1949
> IOAN TISU - muncitor (sofer)
- 1949 - 1950
> VLAD IOAN - avocat
- 1950 - 1951
> STUREK LUDOVIC - tehnician
- 1952 - 1953
> ADAM TRAIAN - muncitor
- 1954 - 1957
> HUH ILIE - muncitor
- 1958 - 1959
> SERBAN CORNEL - muncitor
- 1960 - 1962
> DEAC IOAN - activist PCR
- 1963 - 1965
> MACIU AZARIE - muncitor
- 1966 - 1968
> DEAC IOAN - (revine primar)
- 1969 - 1972
> COSMA IOAN - activist PCR
- 1973 - 1984
> DINES LOGHIN - activist PCR
- 1985 - 1989
> (septembrie) VLAD IONEL - activist PCR
- 1989 - 1989
> (Oct. Nov. Dec.) CARAIMANEANU IOAN - economist - activist PCR.
- REVOLUTIA ROMÂNA
din decembrie 1989
- 1989 - 1990
> VANCA TIBERIU - avocat, Presedintele CPUN Brad
- 1990 - 1991
> POSTEUCA FLOREA - ofiter MAPN
- 1991 - 1992
> CHIS VIRGIL - inginer
- 1992 - 1996
> MOGA NICOLAE - inginer (primul ales de populatie prin alegeri libere)
- 1996 - 2000
> BENEA AUREL - prof. Filozofie
- 2000 - 2004
> FUMURESCU LIVIA - prof. L. Româna
- 2004 - 2008
> FLORIN CAZACU
Ianuarie 1990 - martie 1991
Primar - Posteuca Florea
Viceprimar - Ienci Ioan
Secretar - Bosdoc Elena
Consilieri
Moldovan Coriolan
Bada Viorel
Filip Petru
Faur Ioan
Martie 1991 - Februarie 1992
Primar - Chis Virgil
Viceprimar - Gancea Avram
Secretar - Bosdoc Elena
Consilieri
Blejan Constantin
Dudas Traian
Almasan Vasile
Verdes Grigore
CONSILIUL LOCAL ORASENESC BRAD 1992 - 1996
Primar - Moga Nicolae
Viceprimar - Socol Ioan Marcel / Costina Mihai
Secretar - Elena Man
Chis Virgil / Circo Ionel
Stan Marin / Gancea Avram
Rosu Flaviu Danila / Lupu Aron Constantin
Pisc Constantin
Verdes Grigore
Costina Mihai / Kiszely Todor Andrei
Blejan Constantin
Almasan Vasile
Bolcu Ovidiu
Leucian Cristian Serafim
Circo Aurel Vasile
Sârbu-Negrea Partenie-Nicolae / Vlad Horea
Faur Ioan
Bada Viorel
Vulturar Viorel
Minisan Liviu
Cean Matei Viorel
Bântu Gheorghe
Repede Stefan
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAD 1996 - 2000
Primar - Benea Aurel
Viceprimar - Costina Mihai
Secretar - Epure Agnes
Costina Mihai / Bolcu Ovidiu
Almasan Vasile
Cean Ioan
Cretu Pavel
Leucian Cristian Serafim / Socol Ioan Marcel
Savu Vasile
Balau Nicolae
Stan Marin
Gliga Gheorghe
Bântu Gheorghe
Lupu Aron Constantin
Almasan Ioan
Ciocan Sorin Ioan
Circo Ionel / Bocaet Calin Virgil
Bada Viorel
David Mihai
Martis Ionel Iustin
Todea Florean
Circo Gheorghe
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BRAD 2000 - 2004
Primar- Livia Fumurescu
Viceprimar- Socol Ioan Marcel / Circo Aurel Vasile
Secretar - Epure Agnes
Cazacu Florin
Lazea Ioan
Oana Sorin
Fruja Ioan Vasile
Socol Ioan Marcel
Oprinesc Fabian
Mures Mihai
Circo Aurel / Leucian Cristian Serafim
Balau Nicolae
Savu Vasile / Csernatoni Ioan
Gligor Dorin Oliviu
Gorcea Mihai Liviu
Gros Dorin
Bântu Gheorghe
Zota Alexandru
Haragus Ioan Mircea
Costina Ionel Zeno
Oprean Vasile Dorel
Lupu Aron Constantin
Delegati satesti
Adam Nicolae - Ruda Brad
Iga Liviu - Taratel
Oprea Virgil - Valea Brad
Casalean Mircea - Mesteacan
CETATENI DE ONOARE
DECLARATI ÎN ANUL 1996
MIRCEA SÂNTIMBREANU
ION LUNGU
VLAICU BÂRNA
DECLARATI ÎN ANUL 2000
TEODOR MELESCANU
GEORGE TIMCU
MIRCEA VAIDA - VOEVOD
RADU SELEJAN
MARCEL PETRISOR
EUGEN CRISTIAN MOTRIUC
DECLARATI ÎN ANUL 2002
PETRU OLOSU
ROMULUS NEAG
ILEANA STANA IONESCU
PS. Episcop Dr. TIMOTEI SEVICIU
FLORIN TALPES
TITLUL DE MEMBRU DE ONOARE AL AUTORITATII LOCALE
BRAD 2002
Ecaterina Andronescu
Octav Cosmâna
Romeo Paul Postelnicu
Ioan Giurescu
Dan Matei Agaton
Mihai Marinescu
Aurelian Serafinceanu
Mihail Nicolae Rudeanu
Petru Marginean
Ioan Rus
Costel Avram
DIPLOME DE EXCELENTA POST MORTEM
Georgina Roventa
Nestor Lupei
Pandele Oncescu
Aurel Lapusca
Ioan Popa
Viorel Sirca
DIPLOME DE EXCELENTA
Conf.univ.dr. Ioan Golcea
Dr.ing. Kheill Ottmar
Prof.Dumitru Buzoianu
DIPLOME DE ONOARE
Pr. Protopop Ioan Jorza
Dr. Ionel Zeno Costina
Dr. Sorin Costina
Ing. Grigore Verdes
Ioan Racz
Col Mircea Tamaslacaru
Col. Vasile Bârea
Adrian Maxim
DIPLOME DE FIDELITATE
Prof.Marioara Murarescu
Prof.univ.dr. Gheorghe Oprea
Prof. Gelu Stan
Pr. Dr. Ioan Octavian Rudeanu
Prof. Vasile Molodet
DIPLOME DE MERIT
Prof. Emil Margineanu
Înv. Ionel Coza
Nicolae Griogora
Prof. Maria Simion
Maria Tudor
Ioan Matei
Fanfara Minerilor Barza
Lidia Benea
Lenuta Evsei
DIPLOME OMAGIALE
Dr.Ioan Octavian Rudeanu
Prof. Valeria Stoian
Prof Maria Razba
Prof. Ionel Golcea
Dorina Nistora
Ioan Curtean de Hondol
|