Asezarea geografica

Delimitarea teritorială

Municipiul Brad este situat la 36 km de Deva, capitala judeţului Hunedoara, de care este legat prin Drumul Naţional 76, ce-şi urmează apoi traseul spre Arad (165 km), respectiv Oradea (155 km). Din oraş se desprinde o ramificaţie : Drumul Naţional 74 care conduce spre Abrud, jud. Alba (4o km). (ANEXA Nr. 1)

Întinderea teritoriului administrativ

Suprafaţa totală este de 7.998 hectare, din care 1.048 în intravilan şi 6.950 în extravilan.

Satele componente, amplasarea acestora prezentată grafic şi descriptiv

Valea Bradului (Potingani)-144,15 ha (+ 16,8 ha)

Ţărăţel - 96,65 ha

Mesteacăn  - 131 ha

Ruda Brad - 42, 65 ha

Numărul total de locuitori în satele componente: 2.470.

VALEA BRADULUI - Sat situat în partea dreaptă a Crişului Alb, la 2,5 km de Brad.

Număr locuitori - 848 + 33 (Potingani)

Număr gospodării - 368 + 17 (Potingani).

Localitatea este recunoscută mai ales pentru rolul pe care l-a jucat în istoria acestor locuri. Există un document din anul 1445 care pomeneşte numele maghiarizat al Bradului : Fenyopataka ( feno=brad, patak=vale), deci Valea Bradului , cu un voievod :Ioan de Valea Bradului. Acest document demonstrează că locuitorii din Valea Bradului au dat numele localităţii lor după numele de Brad, unde valea se varsă în Crişul Alb. Un alt moment crucial a avut loc în timpul Răscoalei de la 1784, a lui Horia, Cloşca şi Crişan, când - la data de 16 noiembrie 1784 - a  avut loc marea adunare de la Valea Bradului, unde eroul Crişan a cerut drepturi pentru iobagi.

Relieful este deluros, în agricultură predominând cultivarea legumelor, porumbului şi, foarte puţin, cruciferele. Dealurile sunt ocupate, în principal, cu pomi fructiferi.

Localitatea este traversată , de la un capăt la celălalt, de pârâul Valea Bradului, care se varsă în Crişul Alb.

Predomină, în general, foioasele şi răşinoasele (molid şi pin ).

ŢĂRĂŢEL

Localitate situată pe cursul superior al râului Crişul Alb, la 5 km de municipiul Brad.

Număr de locuitori : 766

Număr gospodării : 266

Localitatea, fiind situată în estul municipiului Brad, în şesul râului Crişul Alb, sunt oferite condiţii favorabile ca terenul agricol să fie propice pentru cultivarea cerealelor şi legumelor.

În zonele colinare predomină fâneţurile, păşunile, pomii fructiferi şi pădurile de foioase.

Pe raza localităţii se află 2 decantoare de steril provenite din prelucrarea minereurilor auro-argentifere.

Electrificare, telefonie interurbană, automată, telefonie mobilă.

Televiziune prin cablu.

Radio local "Cristal".

RUDA  BRAD  - (MUSARIU)

Localitate în zonă de deal, situată la poalele Munţilor Metaliferi, bogaţi în zăcăminte de aur şi argint , la sud, sud-est de Brad, la o distanţă de 6 km.

Număr de locuitori -205

Număr gospodării - 83.

Satul este străbătut de Valea Musariului.

Bogăţiile solului constau, în primul rând, în vegetaţia forestieră, preponderent foioase, dar şi răşinoase. Suprafeţe mai mici sunt ocupate de fâneţe şi păşuni.

Pe teritoriul localităţii sunt situate mai multe depozite de steril, rezultate din săparea unui mare număr de guri de mină. În extremitatea estică a satului este conservată galeria " 12 Apostoli", în adâncul căreia se păstrează , de peste 2ooo de ani, "Treptele Romane", cea mai elocventă dovadă istorică şi arheologică a activităţii de extracţie a aurului, încă din perioada ocupaţiei Daciei de către romani.

În ultimii ani, activitatea minieră de la Musariu (Ruda) a suferit o restructurare continuă, până la sistare. 

MESTEACĂN

Localitate  situată în aval de municipiul Brad, în şesul Crişului Alb, dar şi pe colinele adiacente.

Număr locuitori : 618

Număr gospodării : 190

În agricultura satului predomină culturile de cereale pe şes, dar şi fâneţe şi păşuni în zonele colinare, unde sunt şi mulţi pomi fructiferi.

Zonele mărginaşe sunt ocupate de păduri de foioase.

În subsol şi câteva perimetre de suprafaţă sunt cantonate zăcăminte de cărbune brun şi lignit

DETERMINAREA COLECTIVITĂŢII :

Date geografice :

Aşezare : Municipiul Brad, centru al Ţării Zarandului, este o localitate situată în Sud-Vestul Munţilor Metaliferi, într-o depresiune formată de o parte şi de alta a Crişului Alb. În contextul geografic al judeţului Hunedoara, municipiul Brad este situat în partea de Nord a acestuia, la 36 de km de municipiul reşedinţă de judeţ Deva, la confluenţa râului Crişul Alb cu pârâul Luncoi.

Relieful : Depresionar (depresiunea Brad), dispus în formă de amfiteatru natural, cu alternanţe deal-vale. Dealurile au o altitudine de 500-600 m (ex. Dealul Lia -447 m) şi coboară înspre albia Crişului Alb, la nivelul de 265 m : dealurile Corbului, Dosurile, Tudorănesc, Petriţii, Gruiu, Cioroiu, Obârşiei, Zgleamă, Tăului.

Clima: Temperat-continentală, în general blândă, umedă şi moderată, cu nuanţe oceanice. Ambianţă ecologică ospitalieră, cu o temperatură medie anuală de 8⁰C şi aproximativ 20 de zile de ninsoare pe an.

Din punct de vedere al situării pe glob, municipiul Brad este traversat de paralela de 48 grade 8 minute, deci se află în plină zonă a climei temperate, distingându-se 3 zone micro-climatice :

Micro-climatul luncii Crişului, caracterizat printr-o cantitate sporită de umezeală, favorizând agricultura şi legumicultura.

Micro-climatul dealurilor nordice, cu o densitate şi frecvenţă mai mare a precipitaţiilor, favorizând dezvoltarea vegetaţiei forestiere: gorun, fag, mesteacăn.

Micro-climatul dealurilor sudice, cu precipitaţii mai reduse, propice dezvoltării pădurilor de fag şi altor esenţe amestecate.

Solul : Predomină solurile silvestre brune şi brun-gălbui, mai mult sau mai puţin podzolite.

Vegetaţia : Este caracteristică celor trei zone micro-climatice :

Vegetaţia de luncă - pe solurile cu umiditate ridicată, în câmpia aluvionară, luncile văilor mari şi terasele inferioare.

Vegetaţia lemnoasă - reprezentată prin asociaţii de plante şi specii - dominanţi fiind arborii de esenţă moale : salcia, plopul, aninul negru, măceşul, porumbarul.

Vegetaţia cultivată:cereale, plante tehnice, furajere, legume.

Vegetaţia forestieră:amestec de fag şi carpen, în alternanţă cu pajişti secundare şi cu terenuri cultivate.

Fauna: Este, în general, reprezentată prin mistreţi, căprioare, mici rozătoare (alunarul şi veveriţa), mai rar pisica sălbatică, râsul, jderul şi lupul.